Herpesul bucal

Herpes bucal

Herpesul bucal este o infectie a virusului herpes simplex ce apare in zona buzelor, pe mucoasa bucala sau gingii. Infectia se manifesta sub forma unor mici bubiţe cu lichid, dureroase, care se usuca si se decojesc in scurt timp.

Infectia cu herpes este extrem de comuna, insa nu e intotdeauna evidenta, virusul ramanand dormant in nervii si ganglionii din regiune. Virusul apare adesea la copii, iar simptomele sunt asemanatoare cu cele ale unei faringite simple.

Aparitia ulterioara a veziculelor in preajma buzelor se numeste reactivare si aceasta poate fi declansata de stres, anumite boli, expunerea la soare sau vant. Herpesul bucal este contagios si poate fi transmis prin contactul direct cu zona afectata sau obiecte contaminate cu virusul(lame ras, cani). Virusul este contagios doar in perioada in care este activ.

Herpesul bucal este o afectiune usoara, ce trece de la sine in 7-14 zile, fara a lasa cicatrici. Totusi, se recomanda aplicatiile locale cu antivirale, acestea ajutand la atenuarea simptomelor. In cazul in care infectiile sunt foarte frecvente, indeosebi la persoanele cu un sistem imunitar deficitar, medicul poate recomanda antivirale orale pentru a limita efectele virusului.

Cauzele herpesului

Herpesul bucal este cauzat de virusul herpes simplex care este de 2 tipuri. Virusul herpes simplex de tip 1 este cel mai frecvent implicat in infectiile bucale, iar cel de tip 2 este caracteristic pentru infectiile genitale, ce rareori poate infecta si zona bucala.

Virusul herpes simplex de tip 1 este contractat cel mai adesea in copilarie si ramane dormant in nervii si ganglionii din regiune. Virusul se transmite in perioada activa prin contact direct cu zona afectata. In perioadele fara simptome se elimina periodic in saliva insa intr-o cantitate extrem de mica, lucru ce face ca riscul de contaminare sa fie scazut. Virusul nu se transmite prin aer.

Infectia cu herpes simplex de tip 2 este tipica pentru regiunea genitala, dar poate aparea si in zona bucala in urma contactului sexual oral cu o persoana infectata. De altfel, o femeie insarcinata, infectata cu acest tip de virus, poate transmite infectia nou-nascutului in timpul nasterii naturale.

Cine este predispus riscului de a face herpes?

Primul contact cu herpesul are loc cel mai frecvent in copilarie, prin contactul cu un adult infectat. La varsta adulta, se estimeaza ca 60-90% dintre persoane sunt deja infectati cu acest virus.

Virusul poate ramane dormant toata viata sau pot aparea reactivari din cand in cand. Eruptia herpetica poate fi favorizata de anumite situatii:

  • alte infectii(raceala sau amigdalita);
  • prezenta febrei;
  • imunitate scazuta;
  • interventii chirurgicale;
  • un traumatism in regiune;
  • interventii stomatologic elaborate (extractia unui nerv sau a unui dinte);
  • expunerea excesiva la soare sau vant;
  • perioade de stres;
  • la femei, in perioada menstruatiei.

Cum se manifesta herpesul bucal?

Simptomele contactului cu virusul herpes simplex variaza de la caz la caz. In unele cazuri simptomele pot fi absente, iar in alte cazuri pot fi foarte marcate(in special in cazul copiilor):

  • gingivostomatita: gingii inflamate si dureroase, cu ulcere pe limba, gingii, mucoasa gurii sau buze. Aceste leziuni sunt foarte dureroase, iar in copii pot refuza alimentele sau lichidele din acest motiv.
  • faringita: dureri si usturimi in gat, ganglioni mariti in zona gatului (apare mai frecvent la adolescenti).
  • respiratie urat mirositoare
  • simptome generale: greata, temperatura crescuta, durere de cap, deshidratare.

Simptomele dureaza intre 7-14 zile si se vindeca de la sine ulterior. Reactivarea virusului include doar eruptia tipica pentru herpes, iar simptomele principale in acest caz ar fi usturime, mancarime si dureri pulsatile.

Ce tratament se recomanda in cazul herpesului bucal?

Herpesul bucal se vindeca de la sine in maxim 14 zile de la aparitia primelor simptome. Tratamentul medical are rolul de a atenua simptomele si de a scadea intensitatea eruptiei. Fie ca este vorba despre tratamente locale sau medicamente sistemice, acestea se adreseaza infectiei active si nu pot elimina virusul din organism.

In cazul primo-infectiei cu gingivostomatita, tratamentul poate include:

  • paracetamol sau ibuprofen pentru febra;
  • apa de gura sau spray cu substante analgezice pentru a calma durerea;
  • apa de gura antiseptica (cu clorhexidrina) care previne suprainfectia bacteriana a leziunilor si indeparteaza o parte din depunerile de pe dinti, daca durerea nu permite efectuarea unui periaj corespunzator.

In cazul unei reactivari clasice a herpesului bucal nu este necesar un tratament, infectia vindecandu-se de la sine in 7-10 zile. Totusi, pentru a scurta durata si amploarea eruptiei, puteti utiliza o crema unguent sau plasturi pentru herpes.